(În calitate de vizitator al acestui blog,
ați citit și sunteți de acord cu politica de confidențialitate)
SOLUŢIA PENTRU CELEBRUL DESEN RTQM
Desenul brâncuşian cu mărturisirea sau explicaţia ori adnotarea "Relativement, tel que moi – C. Brâncuşi" este atât de cunoscut, astfel încât, mai ales pentru cei avizaţi, dar nu doar pentru ei, orice prezentare aproape că este inutilă.
Schiţa amintită este considerată a fi pe bună dreptate un (fel de) autoportret abstract al sculptorului, iar informaţii suficiente şi precise despre această lucrare există, sub forma unui fragment din scrierile inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, chiar pe site-ul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare "Constantin Brâncuşi", instituţie al cărei logo este întocmai respectiva operă.
Concret, ne atrag atenţia câteva lucruri, precum:
• descrierea – "[...] şase cercuri neregulate concentrice, [...]. La întretăierea razei verticale cu cercul exterior este desenată o piramidă inversată";
• referirea la aura de mister prin intermediul unei afirmaţií a lui Ionel Jianu – „Toate aceste semne trebuie să aibă un tâlc, făcând parte dintr-un limbaj secret, pentru care nu a avem nici o cheie”;
• concluzia radicală faţă de interpretările aferente – "Dar această libertate de gândire nu dă dreptul nimănui să ridice un desen simbolic la rangul de reprezentare absolută a eului unui artist genial".
Acest studiu a fost publicat în ediţia nr. 21 din noiembrie 2014 a
revistei de cultură "Confesiuni", care poate fi citită gratuit pe
site-ul Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare "Constantin
Brâncuşi" Târgu-Jiu.
Fără pretenţia identificării unei chei, a unei căi de acces spre mesajul fundamental al acestei creaţii, pot fi totuşi scoase în evidenţă următoarele aspecte, cu precizarea că ele nu se vor a fi o interpretare, cât o posibilă decriptare, cu o suită întreagă de argumente.
Desenul conţine câteva elemente, care ne pot face să credem că el nu este nimic altceva decât o criptogramă nu foarte complicată a numărului de aur cu valoarea 1,618... (am notat doar primele sale patru cifre), număr marcat grafic de câtre matematicieni cu litera grecească Φ (phi), de la numele sculptorului Phidias.
Pentru a desluşi valenţele nu chiar evidente ale figurii, elementele geometrice ale acesteia trebuie privite nu neapărat în plan, cât în spaţiu.
Schiţa
are un rol didactic, educativ, explicativ, de simulare a presupusului
cod şi astfel desenul din partea inferioară a imaginii nu se constituie în copie
neautorizată a celui original, semnat Brâncuşi
Triunghiul superior devine o piramidă cu trei laturi, din care pot fi văzute două feţe, a treia sau cea din spate putând fi intuită, iar cercurile devin, la rândul lor, secţiunea unor cilindri concentrici.
Spaţiul din care a fost extrasă respectiva piramidă este, desigur, un vid de piramidă cu câte şase trepte pe fiecare dintre cele trei faţete (două vizibile, una intuitivă).
***
Pentru a obţine cifrele constituente ale numărului de aur, nu trebuie decât inventariate elementele geometrice şi alăturate rezultatele obţinute:
• centrul sau vârful vidului de piramidă – 1;
• cercurile concentrice ori cilindrii concentrici, reprezentaţi sub forma unei secţiuni – 6;
• treptele vidului de piramidă (câte şase trepte pe cele trei feţe, două vizibile, una intuitivă) – 18.
Pe această cale se ajunge la numărul 1618, care nu este altceva decât o trimitere pretenţios denumită ermetică (fără marcarea grafică a virgulei) la 1,618...
***
Phi, ale cărui zecimale se repetă neregulat, este, printre altele, cunoscut matematicienilor şi oamenilor de ştiinţă ca o expresie a relativităţii, aceasta putând explica şi misterioasa adnotare a artistului, "Relativement [...]", care îşi păstrează claritatea nu prin traducerea liberă, ci prin cea reală: "Relativ, aşa ca mine – C. Brâncuşi".
Desigur, se poate considera că geometric, la nivelul actual de cunoaştere, nu este posibilă extragerea unei piramide din mai mulţi cilindri, iar relativizarea este, cel puţin deocamdată, acceptată mai degrabă ca un procedeu artistic şi nu neapărat ca o formulă ştiinţifică, însă tocmai în astfel de lucruri şi fapte neconvenţionale poate consta geniul unui artist de un asemenea calibru.
***
De notat că, aşa cum am mai scris, procedeul alăturării cifrelor sau numerelor nu este chiar o simplă invenţie personală a artistului, o modalitate proprie de criptare, ci, probabil, o formă de aritmetică populară, arhaică, prepitagoreică sau ancestrală, pe care Brâncuşi se pare că a identificat-o corect în arta tradiţíonală românească şi a promovat-o ca atare, la cel mai înalt nivel.
Totul funcţionează similar pe multe alte opere brâncuşiene, dintre care ne limităm de această dată la a exemplifica prin "Coloana fără Sfârşit", care are 16 elemente romboedrice numărate ca 15 întregi plus unul amplasat jumătate jos şi jumătate sus (15 + 1/2 + 12 = 16), cu câte 1,8 m înălţime fiecare sau prin "Poarta Sărutului", care, pe fiecare parte frontală are câte 16 ideograme mici ale sărutului, cu încă două mari pe stâlpi, 18 cu totul.
Alăturănd 16/18 sau 16/1,8 obţínem trimiteri ermetice la 1,618...
Sunt la fel de elocvente în acest sens alte desene brâncuşiene, precum "Cinq fleurs" (tulpina – 1, ramurile – 6, petalele fiecărei flori – 18), sau "Cercles, spirale et pyramides fatales" (spirala – 1, muchiile piramidelor – 6, centrul cercurilor – 1, cercurile concentrice – 8), despre care am amintit în ediţíile anterioare ale revistei "Confesiuni", precum și în studiile de pe acest blog..
***
Raporturile numărului de aur cu sculpturile brâncuşiene nu sunt, neapărat, o mare noutate.
Ştefan Georgescu-Gorjan, în "Constantin Brâncuşi; Templul din Indor", demonstrează algebric relaţia: "S+S-1=0 / Rezolvând această ecuaţie, reţinem că singura valoare convenabilă: / S=0,618 / Acest S, corespunzând secţiunii de aur, se numeşte uneori şi numărul de aur"1.
În volumul "Colocviul Brâncuşi (13 – 15 octombrie 1967)" , arh. Adrian Gheorghiu, autorul studiului "Proporţii şi trasee geometrice în sculptura lui Brâncuşi", ajunge prin diferite calcule şi măsurători la o valoare foarte apropiată a numărului de aur: "Coloana avînd o înălţime de 29,330 m iar un element cca 1,80 m, rezultă că, aproximativ, raportul între înălţimea coloanei şi înălţimea unui octoedru trunchiat este de cca 16,2 ...adică de cca 10 ori numărul (de aur – n.n.)"2
***
Aşa cum am scris şi în cartea "Brâncuşi, enigma. Taina lumii şi misterul vieţii", noutatea o constituie obţinerea în premieră a numărului de aur nicidecum prin intermediul matematicii ori cu ajutorul geometriei sau prin vreo măsurătoare precisă, ci printr-o aritmetică rudimentară, arhaică sau preistorică, populară, improvizată, ce constă în simpla alăturare a cifrelor aflate la vedere în opera plasticianului. Acest fapt poate ridica numărul de aur la un stadiu cu mult mai înalt decât cel al unui simplu element ce relevă, aşa cum s-a considerat până acum, proporţia unei opere de artă, în care el este regăsit prin diferite calcule, ca şi cum ar fi doar un atribut sec, mic detaliu cu un rol limitat, parcă de sorginte strict arhitecturală sau structurală, lucru menit doar să rezolve nevoia de armonie, de a plăcea ochiului, fără să transmită niciun mesaj privitorului, fără să confere vreo semnificaţie profundă întregului.
Noutatea o constituie ridicarea (probabilă a) numărului de aur la statutul de mesaj fundamental al operei brâncuşiene.
Numărul de aur primeşte, prudent deocamdată, strălucirea unui crez artistic, capătă caracterul unei profesiuni de credinţă.
El poate fi cheia – C. Brâncuşi: "Aceluia care nu găseşte cheia, eu nu am cum să i-o ofer"3 – descifrării şi interpretării corecte, argumentate, întemeiate, a "lecturării" celorlalte simboluri arhaice din opera sculptorului.
Prin maniera în care a fost criptat, codul numărului de aur nu este nici pe departe o formulă sau un mister – C. Brâncuşi: "Nu căutaţi formule obscure, sau mistere"4 – , el nefiind unul ascuns în spatele vreunui complicat calcul algebric; acest cod este, dimpotrivă, unul aflat la vedere şi astfel expus, încât să fie descoperit cu prilejul unei contemplaţii, aşa cum sculptorul însuşi ne-a sfătuit: "Contemplaţi lucrările mele până când le vedeţi"5.
Numărul de aur este elementul care stabileşte egalitatea dintre artă şi realitate – C. Brâncuşi: "Arta nu e o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea adevărată, în singura realitate valabilă"6.
1,618... ar mai fi şi o expresie fidelă a conceptului de perfecţiune, pe care o defineşte ca atare, dincolo de limitele sau şabloanele ştiinţei contemporane, iar percepţia corectă a acestei noţiuni echivalează crezului în absolut al acelora care nu sunt doar simpli perfecţionişti, ci ating valorile supreme.
***
Evident, în locul oricăror
judecăţi de valoare sau concluzii vădit riscante, ne putem, deocamdată, doar întreba dacă avem, în sfârşit, o cheie pentru decriptarea desenului
RTQM şi dacă îl putem, totuşi, ridica pe acesta nu neapărat "[...] la rangul de reprezentare absolută a eului unui artist genial", cât, mai degrabă, la statutul unei
profesiuni de credinţă...
Pavel FLORESCO
P.S.(03.07.2015)
Cu
prilejul "Colocviilor Brâncuşi", desfăşurate la Târgu-Jiu în zilele de
21, respectiv 22 februarie 2015, organizate de către Centrul de
Cercetare, Documentare şi Promovare "Constantin Brâncuşi", mi-a fost
conferit titlul onorific de AMBASADOR AL LUI BRÂNCUŞI, cu menţiunea
"Pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea şi promovarea cercetării
ştiinţifice a vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi", titlu care mă
onorează şi mă încurajează în cercetările mele.
Note
1 Ştefan GEORGESCU-GORJAN, Constantin Brancuşi; Templul din Indor, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1996, p. 82
2 Adrian GHEORGHIU, Proporţii şi trasee geometrice în sculptura lui Brâncuşi, în Colocviul Brâncuşi (13 – 15 octombrie 1967), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968, p. 163
3 Doina LEMNY, Cristian-Robert VELESCU, Brâncuşi inedit: însemnări şi corespondenţă românească, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004, p. 39
4 Constantin ZĂRNESCU, Aforismele şi textele lui Constantin Brâncuşi, Fundaţia – Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 70
5 Constantin ZĂRNESCU, op. cit. , p. 70
6 Sorana GEORGESCU-GORJAN, Aşa grăit-a = Ainsi parlait = Thus spoke Brâncuşi, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2011, p. 54
Legături externe http://centrulbrancusi.ro/despre-noi/de-ce-am-ales-acest-logo/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu