(În calitate de vizitator al acestui blog,
ați citit și sunteți de acord cu politica de confidențialitate)
CODUL METODEI COMBINATORII
Pâinea zilnică se făcea din litere, nu din făină. Fiecare pâine conţinea un roman complet de Zola1.
Max BLECHER
ALGORITMUL PALEOLOG PENTRU BRÂNCUŞI
Vasile Georgescu Paleolog face parte din categoria personalităţilor culturale pentru care nu ar mai fi nevoie de nicio prezentare, fiind foarte cunoscut ca "Eseist prin vocaţie şi mod de a gândi, poet, critic de artă şi estetician, filosof al culturii şi gazetar [...] legat prin credinţă, prietenie statornică şi adâncă veneraţie de Constantin Brâncuşi, de memoria lui, fiind primul biograf al titanului de la Hobiţa"2.
Sub un titlu ce conţine chiar aceste cuvinte – V.G. PALEOLOG, primul biograf al lui Brâncuşi – Florea Firan prezintă rând pe rând lucrări importante şi volume despre marele sculptor, astfel aflând, printre multe altele, că "Prima scriere [...] o publică în 1938 şi priveşte formarea tânărului artist la Şcoala Industrială din Craiova (astăzi Colegiul Naţional "Constantin Brâncuşi") şi la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti"3.
"În A doua carte despre C. Brâncuşi (1944), premisele de la care pleacă Paleolog sunt date de îndeplinirea testamentului artistic al lui Rodin de către Brâncuşi"4.
"Prin prezentarea vieţii şi operei, Tinereţea lui Brâncuşi reprezintă o lucrare amplă dedicată sculptorului şi este evocată perioada de la naştere până în 1910, într-un alt volum, al doilea, urmând să prezinte momentele mai importante din viaţa şi creaţia artistului până la trecerea acestuia în eternitate (1957)"5.
"Cele mai importante scrieri ale lui V.G. Paleolog sunt reunite în două volume, sub titlul generic Brâncuşi – Brâncuşi; primul, apărut în 1976, prezintă o viziune de ansamblu asupra operei şi gândirii lui Brâncuşi. Al doilea a apărut la o distanţă apreciabilă (2002) şi cuprinde 12 capitole, unele inedite, fiecare încheindu-se cu note ample, uşurând lectura chiar şi pentru cei mai puţin iniţiaţi în domeniul artei"6.
***
Cartea C. Brâncuşi de V.G. Paleolog – pentru care propunem o formulă inedită de lectură – este o ediţie alcătuită de Florea Firan, purtând subtitlul sugestiv Atingând un nou plan al realităţii.
Lucrarea conţine o mai mult sau mai puţin misterioasă ideogramă sau chiar un poem ermetic, a cărui doză de inefabil ori inexplicabil este întreţinută nu doar prin puterea cuvintelor ortografiate pe alocuri cu majuscule, fapt cel mai probabil inspirat din anumite criptograme brâncuşiene, ci şi prin aşezarea în pagină a acestora (spaţíate aperent neregulat, când centrate, când aliniate stânga/dreapta):
"MAESTRUL/în afara vechilor calcule/Apărut/cum se ameninţă un destin şi se amestecă vânturile/Numărul Unic ce nu poate fi alt/Spirit/LANSAT ÎN ÎMPREJURĂRI ETERNE/pentru a fi aruncat/în furtună/a-i ascunde diviziunea şi a trece mândru/NIMIC/NU VA FI AVUT LOC/DECÂT LOCUL/CU EXCEPŢIA/POATE/AUNEI CONSTELAŢII"7.
Expresia cheie a acestei stranii ideograme este, desigur, "Numărul Unic", care face trimitere la atât de cunoscutul număr de aur cu valoarea 1,618..., notat astfel prin primele patru constituente, marcat grafic de către matematicieni cu litera grecească Φ (phi), caracterizat prin repetarea neregulată a zecimalelor sale – fapt descris în ideogramă sub forma "[...] a-i ascunde diviziunea [...]" – şi din această cauză considerat iraţional sau inexplicabil ştiinţífic, adică "[...] în afara vechilor calcule [...]".Ca eventuale argumente suplimentare în sprijinul unei conexiuni de o asemenea natură, pot fi reamintite aici, pe de o parte, atât referirile sculptorului C. Brâncuşi la acest număr, în pildele şi aforismele sale ("Prin artă te vei detaşa de tine însuţi. Iar măsura şi numărul de aur te vor apropia de absolut"8), cât şi, pe de altă parte, anumite comentarii publicate de V.G. Paleolog pe aceeaşi temă, precum următorul, spre exemplu: "Ne rămâne nouă şi urmaşilor noştri dezbaterea noului număr al proporţiilor de aur – ivit din inspiraţia brâncuşiană [...]"9.Fără pretenţia vreunei judecăţi de valoare, se poate afirma ori că V.G. Paleolog a cunoscut importanţa cheii misteriosului număr pentru înţelegerea deplină a operei marelui sculptor, fără însă a o afirma direct la vremea respectivă, ori doar a intuit corect totul, dar fără a reuşi să ajungă argumentat la detaliile necesare emiterii unei teorii solide în acest sens, lăsând deschisă posterităţii o cale viabilă de lucru.
TAINA ASAMBLĂRII VIZUALE
Se pare că raportul Brâncuşi/phi nu este unul limitat la regăsirea lui 1,618... doar pe calea măsurătorilor şi a calculului algebric/geometric, în spiritul tezelor lui Adrian Gheorghiu sau Nicolae Oancea, aşa cum s-a considerat până acum.
Acest studiu a fost publicat în ediţia nr. 23 din ianuarie 2015
a revistei de cultură "Confesiuni",
care poate fi citită gratuit pe site-ul
Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare
"Constantin Brâncuşi" Târgu-Jiu
Cu alte cuvinte, aşa cum am mai afirmat în cartea "Brâncuşi, enigma...", precum şi în diverse ediţii ale revistelor "Confesiuni", "Lamura" şi "Brâncuşi", numărul de aur mai poate fi reperat la marele sculptor prin decodificarea nu foarte dificilă a ermetismului artei sale, nicidecum doar prin intermediul matematicii, ci printr-un fel de socoteală neconvenţională, poate prepitagoreică, rudimentară, arhaică, populară, improvizată, ce constă în simpla alăturare a cifrelor aflate la vedere în opera plasticianului: cele 16 elemente (conform specialiştilor, sunt 15 întregi şi unul amplasat jumătate pe soclu/jumătate la vârf) ale "Coloanei..." au înălţimea de 1,8 m, aceste cifre (16/1,8) fiind chiar constituentele phi/1,618; la fel, pe faţeta "Porţii...", cele 16 motive mici ale "Sărutului" sunt completate cu încă două esenţializate pe stâlpi, 18 în total, numerele 16/18 fiind aceleaşi componente ale phi; rezultatul e similar dacă numărăm literele din denumirile în română şi franceză pentru "Domnişoara Pogany" (16 caractere), respectiv "Mademoiselle Pogany" (18), după care alipim rezultatele. Iar exemplele ar putea continua.
Este foarte interesant faptul că în paginile cărţii "C. Brâncuşi" de V.G. Paleolog, există referiri extrem de sugestive la anumite fotografii realizate în atelierul sculptorului, reprezentând grupuri de opere astfel descrise: "Luate în considerare individual şi independent de celelalte, fiecare dintre statuile lui Brâncuşi este un lucru straniu [...] la fel ca un cuvânt necunoscut sau un cuvânt dintr-o limbă ce ar fi străină de cea pe care o înţelegem. Totuşi, grupate, reunite, aceste lucrări îşi pierd singularitatea stranietăţii pe care o deţin individual (v. «Ansamblu I» şi «Ansamblu II») pentru a deveni ceva asemănător Noii Lumi în care suntem introduşi pe treptele sigure ale proporţiilor fericite [...]"10.
Bineînţeles, "proporţiile fericite" nu sunt altceva decât cele "de aur", cele constituite în baza celebrului număr phi, iar întreg comentariul pare să aibă o tentă pur estetică, direct exprimată cu privire la celebra metodă combinatorie, încă neelucidată, prin care artistul îşi imortaliza singur creaţiile.
Dar, printr-o abordare nonestetică, de această dată, a imaginilor foarte inspirat inserate în paginile cărţii, lucrurile capătă şi alte nuanţe, ce ne-ar putea ajuta să desluşim "limba străină de cea pe care o înţelegem", aceea de care aminteşte V. G. Paleolog, putând întrevedea o posibilă soluţie logică, nu foarte complicată pentru codul personal utilizat de către sculptorul fotograf în amenajarea ansamblurilor statuare din atelierul parizian.
***
La pag. 28 avem o imagine cu "Coloana Sărutului" (16 litere) peste care este suprapusă optic "Coloana fără sfârşit" (18 caractere), cifre componente ale lui 1,618...
La pag. 33, fotografia "Ansamblu II" reuneşte aceleaşi "Coloana Sărutului" (16 litere), "Coloana fără sfârşit" (18 caractere), respectiv "Micuţa franţuzoaică" (18 grafeme), şi "Madame L.R." (8 semne grafice), toate fiind constituente pentru numărul 1,618...
La pag. 31 avem de asemenea "Ansamblu I", al cărui grup statuar permite combinaţíi uşor forţate, dar cu acelaşi rezultat: "Vrăjitoarea"/"Şeful" (16), respectiv "Vrăjitoarea"/"Sărutul" (18).
Sub titulatura "Portrait de la Princesse X (1917)", avem la pag. 45 din nou "Coloana Sărutului" (16 litere), peste care este suprapusă optic "Prinţesa X" sau "Principesa X" pe un soclu combinat, de fapt cunoscută şi ca "Princesse Bonaparte" (18 caractere).
Instantaneul de la pag. 25 grupează "La Colonne sans fin" (16), respectiv "Le Poisson"/"Léda"/"Le Coq" (denumiri din 18 litere în total).
Ar mai fi, desigur, "C. Brâncuşi în atelierul său din Paris" de la pag. 64, devenită celebră graţie unei iluzii optice mai mult decât sugestive, o versiune anterioară pentru "La Colonne sans fin" (16 litere) lasând evident impresia de a avea drept soclu chiar creştetul artistului, Constantin Brâncuşi (nume propriu din 18 litere).
GEMATRIA SAU CHEIA LIMBAJULUI SACRU
Atribuirea de valori cifrice literelor (cuvintelor întregi sau chiar simbolurilor) este, de fapt, o tehnică străveche de citire a unor mesaje de natură sacră, neadresate oamenilor de rând şi în consecinţă codificate.
Aceste formule ancestrale de comunicare au origini în timpuri primordiale ori cel mai târziu în era credinţelor politeiste, iar anumite informaţii s-au păstrat de atunci până în zilele noastre prin intermediul inscripţiilor antice, al manuscriselor sau chiar al simbolurilor din arta populară (dacă e vorba despre vremurile când nu existau scrieri).
Metoda respectivă poartă denumirea de gematrie sau ghematrie.
Una dintre definiţiile ei poate fi găsită în Dicţionarul Larousse sub această formă: "Gématrie/nom féminin/(altération de grec geômetria, géométrie)/Procédé fréquent dans la Bible et chez les Pères de l'Église, qui consiste à rélier un nombre à un mot dont on additionne les valeurs numériques et symboliques de chaque lettre"11.
Alexandru Prelipcean o descrie astfel: "Gematria has a long history. We certainly can speak of gematria (a branch of numerologic study, beside themura and notarikon, intended to reveal the relationship between words and concepts) starting with the 13th century, when Hebrew Kabbalah first attempted to elucidate Bible’s „encoding”12.
O traducere alternativă a celor anterioare este oferită de către David A. Cooper: "În căutarea codurilor secrete, cabaliştii s-au folosit de o mare varietate de instrumente. Unul dintre acestea este metoda analitică de ghematria, potrivit căreia fiecare literă a alfabetului ebraic are o valoare numerică"13.
Alfabetul latin şi-a păstrat şi el această caracteristică, cifrele fiind marcate grafic prin combinaţii de litere, nu neapărat cu latura implicită de transmitere a unui sens ascuns. Dar, astfel, avem de pildă o altă variantă de lectură a prozei scurte de Max. Blecher, denumite "IX–MIX–FIX" (din care provine citatul de început al prezentului referat), titlu ce poate fi citit 9-M9-F9, formă elocventă pentru posibilele conotaţii ascunse, semnificaţii ale unei singure cifre, în funcţie de amplasarea ei la mijlocul ori sfârşitul cuvântului/propoziţiei ş.a.m.d..
Este mai mult decât dificil de oferit un răspuns concret la întrebarea dacă Brâncuşi a fost sau nu la zi cu asemenea aspecte, deşi menirea acestor rânduri este să ofere un cadru favorabil ipotezei, cu cât mai multe argumente posibile, fără exces de interpretări colorate stilistic.
Pot fi reamintite aici soluţiile pe care, prin convertirea literelor în cifre, le-am propus pentru ideogramele sculptorului – "FENI/PIJ" sau "EQLFEAP/LAEUND" – publicate sub titlul "Cifrul divin şi cheia creaţiei brâncuşiene" din revista de cultură "Confesiuni" (ediţia nr. 17/mai 2014, suplimentul "Brâncuşi", pag. 5 – 6)
Totuşi, nu putem nici măcar avea certitudinea absolută că sculptorul a preluat o metodă complexă de studiu, preferată a teologilor sau a cercetătorilor evrei şi este foarte posibil ca artistul să fi intuit ori observat, pur şi simplu, aspecte similare în arta populară românească, pe care le-a promovat ca atare, la cel mai înalt nivel, dar aceasta este o altă poveste.
În acelaşi timp, este îndoielnică eventualitatea unor coincidenţe atât de numeroase, evidenţiate doar pe ilustraţíile dintr-o singură carte, la un creator ce ar fi declarat "Arta nu este o întâmplare"14, însă şi aici părerile sunt, ca de obicei, împărţite.
Pavel FLORESCO
P.S.
(03.07.2015)
Cu
prilejul "Colocviilor Brâncuşi", desfăşurate la Târgu-Jiu în zilele de
21, respectiv 22 februarie 2015, organizate de către Centrul de
Cercetare, Documentare şi Promovare "Constantin Brâncuşi", mi-a fost
conferit titlul onorific de AMBASADOR AL LUI BRÂNCUŞI, cu menţiunea
"Pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea şi promovarea cercetării
ştiinţifice a vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi", titlu care mă
onorează şi mă încurajează în cercetările mele.
Note
1 Max BLECHER, Întâmplări din irealitatea imediată, Inimi cicatrizate, Vizuina luminată, Ed. Aius Craiova/Ed. Vinea Bucureşti, 1999, p. 348
2 V.G. PALEOLOG, C. Brâncuşi, ed. alcătuită şi postfaţă de Florea Firan, Fundaţia – Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2008, p. 101
3 V.G. PALEOLOG, op. cit., p. 102
4 V.G. PALEOLOG, op. cit., p. 102
5 V.G. PALEOLOG, op. cit., p. 103
6 V.G. PALEOLOG, op. cit., p. 104
7 V.G. PALEOLOG, op. cit., p. 90
8 Constantin ZĂRNESCU, Aforismele şi textele lui Constantin Brâncuşi, Fundaţia – Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 92
9 V.G. PALEOLOG, Tinereţea lui Brâncuşi, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004, p. 150
10 V.G. PALEOLOG, C. Brâncuşi, ed. alcătuită şi postfaţă de Florea Firan, Fundaţia – Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2008, p. 86
11 www.larousse.fr, Dictionnaires de français Larousse, définitions: gématrie, data accesării 9 ianuarie 2015
12 Alexandru PRELIPCEAN, Gematria ebraică – paradigmă ermineutică a Sfintei Scripturi. Studiu de caz: cifrele 1–7 în Cartea Facere (בראשית ), în Studii Teologice nr. 2/2008, pp. 177 – 213, www.studiiteologice.ro, data accesării 9 ianuarie 2015
13 David A. COOPER, Dumnezeu este un verb, Ed. Hasefer a F.C.E.R., Bucureşti, 1998, p.86
14 Sorana GEORGESCU-GORJAN, Aşa grăit-a Brâncuşi = Ainsi parlait Brancusi = Thus spoke Brancusi, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2011, p. 49
1 Max BLECHER, Întâmplări din irealitatea imediată, Inimi cicatrizate, Vizuina luminată, Ed. Aius Craiova/Ed. Vinea Bucureşti, 1999, p. 348
2 V.G. PALEOLOG, C. Brâncuşi, ed. alcătuită şi postfaţă de Florea Firan, Fundaţia – Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2008, p. 101
3 V.G. PALEOLOG, op. cit., p. 102
4 V.G. PALEOLOG, op. cit., p. 102
5 V.G. PALEOLOG, op. cit., p. 103
6 V.G. PALEOLOG, op. cit., p. 104
7 V.G. PALEOLOG, op. cit., p. 90
8 Constantin ZĂRNESCU, Aforismele şi textele lui Constantin Brâncuşi, Fundaţia – Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 92
9 V.G. PALEOLOG, Tinereţea lui Brâncuşi, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004, p. 150
10 V.G. PALEOLOG, C. Brâncuşi, ed. alcătuită şi postfaţă de Florea Firan, Fundaţia – Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2008, p. 86
11 www.larousse.fr, Dictionnaires de français Larousse, définitions: gématrie, data accesării 9 ianuarie 2015
12 Alexandru PRELIPCEAN, Gematria ebraică – paradigmă ermineutică a Sfintei Scripturi. Studiu de caz: cifrele 1–7 în Cartea Facere (בראשית ), în Studii Teologice nr. 2/2008, pp. 177 – 213, www.studiiteologice.ro, data accesării 9 ianuarie 2015
13 David A. COOPER, Dumnezeu este un verb, Ed. Hasefer a F.C.E.R., Bucureşti, 1998, p.86
14 Sorana GEORGESCU-GORJAN, Aşa grăit-a Brâncuşi = Ainsi parlait Brancusi = Thus spoke Brancusi, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2011, p. 49
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu